scrisă de George Robu

Am vrut si eu să fiu deștept, cum definește cartea

Dar mă-ncurcai în acțiuni…deștept sunt…nu dorm noaptea!

Drept harnic eu m-am dovedit…lăsând totul pe mâine.

Și cea mai bună brânză sunt ….dar în burduf de câine.

Artist pe scenă am vrut să fiu , precum visează omul.

Și-n Corul Proștilor cânt zilnic….sunt ăla de dă tonul!

Și in biserica în care, te-am dus neprihănită,

Eu am jurat pe viața mea, că fi-vei fericită.

Și numa într-un sfert de veac, fac cruce și mă-nchin,

Ți-am transformat celebru-ți râs ….în lacrimi și suspin.

Iar Angelul iubiri tale, s-a dovedit demonic,

Deși pretind că te iubesc….o fac oximoronic.

Dar ca și Veta, tu greșesti, spunând că mă iubești.

Sunt Chiriac de la Tecuci…și vreau să-mi dovedești!

Dar nu vreau vorbe, sărutări și nici cana cu apă!

Eclipsa care ne-a unit, s-o mai vedem o dată,

Pe luciul apei Herastrău , dintr-o bărcuță mică,

Ducând spre mal mireasa lui….Bătrânul Moș Georgică….

Pe mal, să facă galerie, copiii și nepoții

Văzând și ei ce e Eclipsa…când juri că-i miezul nopții.

Ș-abia atuncea pe furiș, lăsați de toate cele,

Să-ntoarcem barca, tot furiș …vâslind încet…spre stele….

La mulți ani Raluca Ioana Robu, singura persoană de pe pământ pe care nu o merit…