povestita de Nicu lu Picheru

De lăsata secului…

Se “întunericise” si nu mai vedeam să jucăm pitita, ne-am înțeles ca mâine să se pună a lu’ Monu.

Ne era sete, foame și miroseam a boji si a cucută, nu îndrăzneam nici unul să spargem gașca, 11 la numărătoare (a lu’ Monu,a lu’ Popa, a lu’ Germanu, a lu’ Pâslegă,a lu Vică a lu’ Mitrișcanu – generația ’85-92). Cu toții știam ca dacă îndrăzneam sa mergem sa bem apă, ne-ar fi oprit în casă.

Întinși pe iarbă povesteam de locurile bune de pitit, bojii si cucuta erau numa’ bune de acum. (…..) apare din spatele nostru Nea Niculae Brutaru, cu un coș vechi de nuiele, plin cu adunături, galoși despercheați, cisme tăiate…

– Voi știți Gică ce e în sera asta?

E ulrăria… se fac focuri si se striga la fete…

Din întuneric se auzea: “treceți acasă ca e noapte” ….Noroc ca Brutaru aprinse coșul, umbrele începeau sa crească și odată cu ele și încrederea noastră ca o sa mai stam afară.

– Mă n-auzi mă, e noapte!

Nici n-am văzut de apărut Monoaica. Focul începu să ne încălzească, de acum se lumină toată poiana.

– Ce mai stați…adunați cucută! zise Brutaru.

Parca zburam cu toții prin cucuta tânăra adunând pe cea batâna de anul trecut. Deși nu îi auzisem vorbind o vedem pe Monoaica că pleacă, înțelesesem ca aveam voie sa mai stam afară. Nici nu ne-am dat seama când am adunat o grămadă imensă de cucută uscată.

– Ferește că trosnește…. așa a început povestea comorii de “la Felendră “

Cum că o dată pe an și anume în această zi de lăsata secului, de Paște, când e luna nouă, la 12 noaptea acolo unde este o comoară, joacă focul deasupra și că din bătrâni la fântână la Feleandră juca focul înainte.

Căutând înțelesul termenului “LA FELEANDRĂ ” am găsit 2 variante:

1 -comoară : postav de Flandra, flendereș, țesătură fina cu nasturi și cusături de aur

2 -releief: regiune de campie cu altitudine între 100-500 m unde se cultiva cereale și plante tehnice.

Pentru frumusețe consider că

Ambele variante au un adevar ,dacă luăm în calcul și povestea cu comoara. Acum circa 100 de ani pe dealurile alea se cultiva bumbac și cânepă din spusele lui BUMBAC Niculae, care deținea o bucata însemnată de pământ din acea zona “LA FELEANDRĂ “